32...

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

                             ...diseara, (orele 19:00) va astept cu drag in Breaza...la Gusti !

Tasha

joi, 26 noiembrie 2009

De fiecare data cand o intrebam pe Alexia ce sa-i aduca Mos Craciun, ce cadou si-ar dori de ziua ei sau ce si-ar dori ea cel mai mult, intotdeauna imi raspundea:” un catel de-adevaratelea, ca sa-l plimb eu si sa-i dau sa manance.” Mda…nu-mi cerea imposibilul, dar avand in vedere faptul ca nu stam acasa decat 1 ora la pranz si 3-4 ore seara, pana la culcare…nu vedeam cum ne-am fi descurcat cu un catelus sau cum am fi putut avea grija de el.

Asta pana intr-o zi, mai exact pana acum doua saptamani cand ne plimbam prin Mall-ul din Baneasa…am intrat de curiosi in Pet-Shop sa vedem ce animalute sunt la vanzare…si am dat peste cativa pui de beagle, o frumusete! Ne uitam la ei si parca am fi cumparat unul pentru Alexia, dar…vesnica intrebare:cu cine va sta, daca roade, daca devasteaza prin casa? Pana si vanzatoarea ne-a spus ca beagle-ul nu sta singur pentru ca are o energie…”fiind caine de vanatoare, va dati seama, ii trebuie curte mare…”Am lasat balta ideea unui catel si am pornit spre casa…pe drum numai de catel vorbeam si de faptul ca Alexia ar fi cel mai fericit copil sa primeasca un astfel de dar. Dar, a doua zi cautam cu Bogdan pe internet magazine online de unde poti cumpara catelusi, ne-am informat asupra rasei, sa nu creeze probleme, adica sa stea singur, sa nu roada, sa nu faca ravagii pana venim acasa de la serviciu…sa nu lase par…dar oricum n-avem covoare aici la Campina…asa ca e foarte bine! Deci, cautam un catelus de talie mica pentru apartament, mai exact un shitzu.

Am gasit un nene in Aiud care vindea catelusi adusi din Ungaria…l-am sunat, am comandat fetita ca este cuminte, mai ascultatoare decat baiatul si foarte repede se ataseaza de stapani, am cerut poze si, dupa ce am ales…am stabilit ziua cand vom fi la Aiud. Sambata am recuperat ziua de 30.11.09 ca sa nu mai venim si luni la serviciu…si am plecat duminica la prima ora. Asa ne-am ales cu aceasta jucarie vie pe care am numit-o Tasha…

Atata-i de cuminte, de ascultatoare, jucausa si mai ales simpatica! Recunosc, mi-a fost foarte greu in primele doua zile…eu care nu concepeam ideea unui animalut in apartament…dar ce nu fac eu pentru Alexia? Bogdan s-a indragostit de ea imediat, nici nu vroia sa auda ca eu am de gand s-o dau unei matuse…nu accepta si tot incerca sa ma convinga de bucuria pe care i-o vom face Alexiei.

   

Alexia nu este acasa acum, abia maine va sosi de la bunici. Doamne, ce-o sa fie de ea cand va da de Tasha, am zis ca o sa le filmam…chiar suntem nerabdatori !

TASHA,maine urmeaza vaccinul de 2 luni, sa fii sanatoasa!

Agenda medicala:PERICOLUL ALIMENTELOR RAFINATE

marți, 24 noiembrie 2009

 

Criminalul dulce

Dorinta de a ”imbunatati” totul si de a separa ingredientele “de care avem nevoie “ de cele de care “ nu avem nevoie” ne face sa rafinam majoritatea alimentelor.

Alimentele “imbunatatite” artificial doar par ca ar avea aceleasi calitati nutritive ca si cele naturale. Alimentele artificiale si naturale au la fel de multe lucruri in comun-doar arata altfel.

Aceeasi diferenta este si intre vitaminele naturale si cele sintetice sau intre unt si margarina.

 

Prin gatit sau alte forme de tratare la temperaturi mari, alimentele isi pierd informatiile biologice(continutul total si compozitia substantelor chimice din produsele naturale) obtinute de la soare, pamant si apa. Organismul nostru nu recunoaste si nu asimileaza din primul moment acest gen de mancare. Trebuie sa cheltuiasca din propriile resurse pentru a le face folositoare.

Sfecla de zahar si zaharul obtinut din aceasta sunt un bun exemplu.

Sfecla de zahar este un produs natural care contine multe vitamine, saruri minerale,enzime si hormoni. Din contra, zaharul extras din sfecla este bine rafinat, cristalizat si filtrat.(o substanta otravitoare, clorura de calciu, se foloseste pentru a-l albi).Patrunde in stomac ca o substanta pura din punct de vedere chimic, zaharoza, fara alte vitamine, saruri minerale sau alte substante biologice active.Zaharoza pura nu poate fi asimilata;trebuie sa fie insotita de alte substante.Sfecla contine toate substantele necesare; zaharul nu.Organismul nostru este fortat sa foloseasca din propriile resurse de calciu, fier si alte elemente.Acest lucru duce la stricarea dintilor, diabet,anemie.

Cercetarile indica faptul ca zaharul cauzeaza degenerarea vaselor de sange si a celulelor individuale, mutatii si poate duce chiar si la cancer.

ZAHARUL ALB RAFINAT, ESTE, PROBABIL, UNUL DINTRE CELE MAI DAUNATOARE PRODUSE DIN VREMURILE NOASTRE.ATUNCI CAND ESTE FOLOSIT EXCESIV, NE POATE DISTRUGE SANATATEA, DEOARECE INLATURA DIN ORGANISM CALCIUL SI MULTE ALTE MICROELEMENTE.

Exista o reteta ce ne permite sa schimbam zaharul-dusman in zahar-prieten.

Amestecati 750 g zahar alb cu aproximativ 200 ml de apa(fiarta sau topita din gheata) si 200 g miere, intr-un borcan de sticla.Pastrati-l timp de 8 zile la temperatura camerei, amestecandu-l de trei ori pe zi cu o lingura de lemn.Reactiile chimice din borcan fac ca zaharoza(responsabila de absorbtia calciului) sa se disocieze in glucoza si fructoza-ambele binefacatoare pentru sanatate.

Mierea, zaharul nerafinat sau produsele din fructe(gemul, marmelada) sunt substituente bune pentru zaharul alb. Din cand in cand, trebuie sa schimbam tipul de zahar pe care il folosim sa indulcim ceaiul.
(sursa- Mikhail Tombak)

PS: personal, am renuntat la zahar de 16 zile. nu mai folosesc decat siropul de agave si, ocazional,(atunci cand plec la drum) extractul natural de stevie, si se simte !!!

Mancare de fasole cu marar

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Pentru 6 portii:

300 g fasole boabe(noua)

1 morcov, 1 telina mica, 1 radacina patrunjel

1 fir praz, 2 cepe

1 ardei rosu

piure de rosii sau bulion-2 lingurite

vegeta, piper, cimbru

6 catei usturoi, 2 linguri ulei presat la rece

2 legaturi marar

1. Spalam bine fasolea si o lasam la inmuiat peste noapte.

2. A doua zi ii aruncam apa, adaugam alta si o punem la fiert.

3. Cand isi lasa spuma, o adunam si apoi schimbam cu o alta apa (fiarta) si punem din nou la fiert. Repetam operatia de 3 ori, dar tot timpul sa avem pregatita o noua apa fierbinte, altfel fasolea se va intari.

4. Pregatim zeama pentru finalizarea fasolei, adica ultima apa cu care se va prepara, astfel:

- tocam prazul, ceapa, radacinoasele, ardeiul si punem la fiert in 2 L apa impreuna cu delikat-ul.Cand acestea s-au fiert...supa este gata pentru fasolea deja fiarta.

5.Punem fasolea fiarta intr-o oala de 3-4 L, adaugam supa de legume cat sa o acopere, punem piper si  cimbru. Amestecam si acoperim cu capac, la foc mic.Se adauga si cateva bucati fierte din radacinoasele de la supa numai daca va plac, eu am pus pentru culoare. Cand incepe sa fiarba, punem 2 linguri de pasta rosii si mai lasam putin pe foc, ele fiind deja fierte dinainte, nu mai lasam decat pana se omogenizeaza cu tomatele.

6. Pregatim 6 catei usturoi frecati cu putin ulei si adaugam in oala, amestecam si inchidem focul.

Deasupra punem mararul proaspat tocat si acoperim cu capac. Se serveste dupa cel putin 1 ora, cand toate aromele s-au amestecat.

Este o fasole dietetica, fara ulei prajit sau fiert, si extrem de delicioasa !

Agenda medicala : SPALATUL DINTILOR

vineri, 20 noiembrie 2009

  Ne spalam bine pe dinti si folosim intotdeauna pasta de dinti de cea mai buna calitate…insa multi dintre noi nu stiu cum sa combata degradarea dintilor si a gingiilor. Ce rost are?

In primul rand, periutele de dinti ne ranesc dintii pe masura ce ii spala.Periutele rigide ne ranesc gingiile. Particule de mancare intra in ranile lasate si incep sa putrezeasca, cauzand infectii.

In al doilea rand, periutele nu imbunatatesc circulatia sangelui in gingii pentru ca nu le maseaza.

In al treilea rand, periutele sunt infectate cu bacterii. Din aceste cauze, chiar si spalarea regulata si riguroasa a dintilor nu ne fereste de carii( cauzate de procesele chimice la suprafata dintilor) sau de parodontoza( infectie bacteriana sub gingii, care afecteaza tesutul si structura osoasa ce sustine dantura).Acestea cauzeaza nu numai dureri, ci si alte boli precum inflamarea articulatiilor, tensiune arteriala crescuta, afectiuni ale rinichilor, inimii sau stomacului, functionarea defectuoasa a ochilor, nasului si urechilor.

Cum putem evita toate acestea?

Putem urma exemplul yoghinilor, care au initiat tehnicile de curatare a corpului.Ei considera folosirea regulata a periutelor o igiena defectuoasa. In loc de acestea, ei folosesc periute de unica folosinta sub forma unor tulpini sau mladite.Parul, lamaiul, coacazul,zmeurii, pinii sau molizii sunt alegeri bune. Luati o mladita de 15 cm de pin sau molid si mestecati-o la un capat pana seamana cu o periuta.Obtinem deja un efect de dezinfectare datorita catorva compusi care se regasesc in acesti copaci. Apoi putem folosi capatul ros pe post de periuta ca sa curatam dintii si sa masam gingiile.

Pentru cele mai bune rezultate trebuie sa ne spalam dintii 3-5 minute (in medie,persoanele se spala 30-40 secunde).Japonezii isi pastreaza dintii sanatosi si curati fara sa foloseasca periutele de dinti.Ei pun pasta de dinti direct pe degetul aratator si isi curata dintii. Aceasta este o metoda buna de a curata si intari dantura si de a masa gingiile.

Metoda preferata a biologului Tombak este o combinatie a metodelor mentionate mai sus.

Prepararea pastei de dinti:

Preparati un amestec de 1 lingurita de suc de lamaie

                               1 lingurita de ulei vegetal

                                2 lingurite de pasta de dinti

                                       1/2 lingurita bicarbonat de calciu

                  1/2 lingurita sare

                              1/2 lingurita ghimbir pudra

Amestecati bine si pastrati intr-un recipient inchis la culoare.Bagati degetul aratator in acest amestec si curatati-va dintii si masati-va gingiile timp de 1-2 minute in fiecare parte. Apoi, periati-va dintii timp de un minut.Curatati-va gura folosind multa apa.Apoi beti o ceasca de ceai verde.Aceasta previne formare cariilor si distruge microorganismele ce afecteaza smaltul dentar.

Cateva cuvinte despre pastele de dinti

Unul dintre cei mai cunoscuti producatori de pasta de dinti a fost recent dat in judecata pentru continutul ridicat de fluor din produsele sale, avand ca rezultat moartea unor copii care au inghitit pasta de dinti in timp ce se spalau. Pentru a evita astfel de tragedii, parintii ar trebui sa supravegheze atent copiii si sa ii impiedice sa inghita pasta.

Maestrii yoghini nu folosesc pasta de dinti deloc, folosesc in schimb un amestec de saruri sub forma de pudra amestecat cu ulei.

      Mikhail Tombak

Salata verde cu peste

joi, 19 noiembrie 2009

O salata care imi place foarte mult…si care, uneori, imi inlocuieste masa de seara.

Ingrediente:

1 salata verde proaspata

2 pumni de masline

1 conserva porumb(mica)

1 ceapa rosie

1 lingura ulei ( presat la rece)

ton si sardine in suc propriu

lamaie

Preparam in aceeasi ordine in care sunt scrise alimentele si amestecam usor, apoi servim cu pofta…

Este aromata, foarte gustoasa!

 Nota: sardinele din conserva se consuma cu tot cu oase, consumate astfel sunt o sursa foarte buna de calciu

Agenda medicala: APA POATE FI REMEDIU SAU OTRAVA

miercuri, 18 noiembrie 2009

Ghidul lui Mikhail Tombak ne invata cum sa adoptam practici sanatoase pentru a ne prelungi durata de viata, de la intarzierea procesului de imbatranire pana la sfaturi pentru prevenirea imbolnavirilor, o respiratie corespunzatoare, un regim alimentar sanatos, eliminarea toxinelor din intestine si pana la efectuarea de exercitii fizice benefice organismului.

Fac un scurt rezumat al lucrarii sale pentru ca sfaturile cuprinse in aceasta carte ajuta zilnic mii de cititori sa duca o viata sanatoasa si implinita.

De cand mi-a fost recomandata aceasta carte o port cu mine zilnic,in geanta, pentru a-mi reaminti sfaturile, retetele de sucuri care previn si trateaza o serie larga de afectiuni, si nu in ultimul rand, cele mai bune tehnici de respiratie pentru o buna functionare a intregului organism.

Sa incepem cu APA...

Cu totii vrem sa aratam tineri si sa traim cat de mult posibil.

Pentru a atinge acest scop , folosim diferite retete si diete "miraculoase", cumparam produse cosmetice scumpe, dar aceasta este doar o modalitate de a face fata simptomelor imbatranirii.Cauza reala se afla in organismul nostru. Unul dintre cei mai importanti factori ai imbatranirii este apa pe care o bem si pe care o folosim sa ne preparam mancarea. Celulele din organism (inclusiv din sange) contin 70% apa, creierul contine 90% apa.Starea incheieturilor si a vaselor de sange, prezenta pietrelor la ficat si la rinichi si pielea de pe fata depind de calitatea apei pe care o bem.

Cand bem multe bauturi dulci, cum ar fi cafeaua, ceaiul, sucul, ne tratam organismul ca si cum ar fi un furnal in care putem sa punem orice, ca va arde.Atunci cand nu respectam principiile de baza dupa care functioneaza corpul, ardem ani din viata noastra. Daca nu apreciem calitatea fluidelor pe care le bem, ne scurtam viata.

Apa din organismul nostru

Sunt 130 de feluri de apa in natura.Apa din celulele corpului se afla intr-o forma special structurata.

Toate celelalte fluide pe care le consumam trebuie sa fie purificate si transformate in aceasta forma structurata stiintific. Procesul foloseste o cantitate semnificativa de energie. De exemplu, procesarea unui litru de apa fiarta necesita 46 kcal. Energia necesara procesarii fluidelor pe care le consumam de-a lungul vietii se aduna in cantitati uriase. Trebuie sa tinem minte ca sanatatea noastra depinde de cantitatea de energie pe care o foloseste organismul pentru a se intretine.Cu cat mai multa energie este folosita pentru procesarea apei inutile, cu atat mai putina ramane pentru repararea celulelor si pentru lupta impotriva bolilor.

Apa pe care o bem

Apa pe care o bem contine cantitati mari de sare, care este insolubila in corp. Este acelasi fel de sare care formeaza pietrele de pe peretii ibricului de ceai. In plus, alte substante nocive continute in apa si bucatile de mancare arse din supa ajung in organism si formeaza depozite daunatoare, greu de inlaturat. In apa de la robinet pot fi urme de substante radioactive. Acestea nu pot fi inlaturate prin fierbere. Prin fierbere putem inlatura alte substante nocive, dar ,in acelasi timp, inlaturam forma activa de oxigen necesara corpului. Fierberea are ca rezultat o apa moarta, pentru ca structura sa este schimbata, pierzand informatii biologice valoroase provenite din Pamant. De aceea, nu este sanatos sa folosim mereu apa fiarta.

Apa minerala

Multe persoane incearca sa foloseasca apa minerala pentru baut si gatit.Apa minerala contine anumite saruri si alte substante care nu pot fi asimilate de organism.Unele din aceste saruri nu pot fi nici macar inlaturate. Ele se pot acumula la incheieturi si pot cauza degenerarea acestora. Dupa ce folosim apa minerala timp de 2-4 saptamani, trebuie sa facem o pauz de 3-4 luni. Este important mai ales pentru copii- utilizarea in mod constant a apei minerale le va face mai mult rau decat bine.

Atunci, ce fel de apa este buna de baut?

Apa structurata

Apa structurata este cea mai benefica apa pentru sanatatea noastra.

O putem obtine din fructe si legume, din sucul obtinut din acestea si din gheata topita.

Apa din gheata

Se stie ca imbatranirea incepe cu aparitia ridurilor. Acestea apar atunci cand celulele corpului incep sa se usuce. Una dintre cauzele principale ale imbatranirii este incapacitatea corpului de a asimila si procesa apa pe care o consumam. Procesul cresterii oaselor se termina cand devenim adulti. Excesul, cantitatile in surplus de saruri de calciu pe care le obtinem din mancare si apa se acumuleaza in vasele de sange si la incheieturi. Aceasta duce la o circulatie neregulata a sangelui, la aparitia pietrelor la ficat si la rinichi si la inrautatirea gradata a sanatatii intregului corp. Pentru a incetini procesul de imbatranire, trebuie sa invatam sa preparam si sa folosim apa din gheata topita.

Prepararea apei structurate din gheata topita

Apa structurata poate fi preparata din orice fel de apa. Turnati apa intr-o oala, acoperiti oala, puneti-o in congelator ( -4 grade C ) timp de 2-3 ore, apoi scoateti si spargeti suprafata inghetata. Apa de sub pojghita de gheata are aceeasi structura ca si apa din celulele corpului.

Este si mai simplu sa preparam apa structurata in timpul iernii. Puneti afara o oala cu apa. Dupa ce ingheata complet lasati-o sa se topeasca complet, fara sa o incalziti. Daca beti un singur pahar de astfel de apa in fiecare dimineata, pe stomacul gol, dispozitia si felul cum aratati vi se pot imbunatati semnificativ.

Este benefica in special pentru persoanele in varsta deoarece inlatura nu numai depozitele nesanatoase din corp, ci si celulele batrane si moarte si in acest fel previne aparitia cancerului.

Cum trebuie sa bem?

 Cel mai bine este sa bem o jumatate de pahar sau un pahar de apa cand ne trezim, dar intai trebuie sa ne clatim gura. Trebuie sa folosim apa rece topita din gheata si sa o bem cu inghitituri mici. Cei care sufera de constipatie pot bea apa rece structurata pe stomacul gol, pentru a le stimula intestinul gros.

Multi oameni obisnuiesc sa bea in timpul mesei. Acest lucru nu este recomandabil, deoarece apa dilueaza sucurile gastrice din stomac si acest lucru impiedica digestia.

Obiceiul de a bea in timpul mesei cauzeaza gaze, umflare, constipatie si ulceratii ale tractului digestiv.

Toate fluidele trebuie consumate cu 15-20 minute inainte de mese si la cel putin o ora dupa masa.

Pentru a inlatura senzatia de sete dupa masa, clatiti-va gura de cateva ori. Daca setea persista, mancati un mar. Acesta trebuie spalat bine si apoi mancat cu tot cu coaja, seminte si tecile semintelor.(tot ce poate fi mestecat). Semintele si tecile lor contin mult iod si alte elemente esentiale pentru corp. S-a dovedit ca semintele a sase mere contin doza zilnica recomandata de iod.

Cata apa trebuie sa bem?

Cantitatea potrivita difera in functie de fiecare. Credem ca doza medie ar trebui sa fie 2- 2,5 L de fluide in total. Altii sunt de parere ca ar trebui sa bem doar atunci cand ne este sete si sa limitam cantitatile pe care le bem de fiecare data. Sunt multe pareri ( uneori contradictorii) in legatura cu cantitatea de apa de care are nevoie organismul omenesc. De exemplu, practicantii yoga sorb putina apa din jumatate in jumatate de ora; tibetanii beau doar cand le este sete; francezii prefera vin in loc de apa. Fiecare curent de gandire are motivatiile sale. Ca principiu general, as dori sa citez un vechi principiu tibetan: " Beti apa atat cat are organismul nevoie. Daca primeste prea multa, stie cum sa inlature cantitatea in plus".

Pana la o noua rubrica a " Agendei medicale" spun doar:  Sante !

Supa-crema de legume

duminică, 15 noiembrie 2009

Supa aceasta se prepara rapid si poate inlocui lejer masa de seara...crutoanele se fac din felii de paine (de peste 1 zi),taiate cubulete si puse la uscat intr-o tava in cuptorul bine incalzit.

Ingrediente:

2 morcovi,1 radacina patrunjel, 1 radacina pastarnac, 1 telina,2 fire praz(partea alba)

1 ardei, 5-6 ciupercute, 2-3 rosii, 1 vf l-ta pasta ardei iute, supa de legume (preparata gata, eu am facut-o din cubulete si apa), 2 cartofi fainosi, 2 linguri ulei masine

150 g iaurt light 0% grasime,piper, crutoane, smantana doar pentru ornat(optional)

Punem uleiul intr-o oala, prazul si picam putina apa calda...pana se inmoaie bine. Adaugam radacinoasele taiate cubulete, ciupercutele si ardeiul gras,jumatati. Calim, inabusim...adaugam din supa gata preparata pana se acopera legumele.

Separat fierbem 2 cartofi pe care ii vom adauga in blender cu legumele gata fierte, inafara de ardei. Pasta rezultata o punem la loc in oala, adaugam supa ramasa, piperul, pireul de rosii si vf cu pasta de ardei. Lasam sa dea un clocot, apoi inchidem aragazul... si adaugam iaurtul light.

Este o supa satioasa, usor picanta, pentru o dieta sanatoasa!

Produsele lactate

joi, 12 noiembrie 2009

Avem astăzi prilejul să urmărim la TV reclame de-a dreptul stupefiante, de genul celor pentru produsele lactate pasteurizate sau tratate UHT, în care se afirmă lucruri aberant de imposibile despre efectele benefice ale acestora asupra sănătăţii, mizându-se pe dorinţa sinceră de mai bine a consumatorilor, ca şi pe naivitatea multora şi pe lipsa de informare a publicului cu privire la „procedeele tehnologice moderne de prelucrare“.

Este mai mult decât evident pentru orice om cu bun simţ că singurele produse lactate bune pentru sănătate sînt cele cât se poate de proaspete şi de neprelucrate, obţinute de la vite sănătoase, care au păscut pe pajişti şi au fost alimentate cu nutreţ, iar nu de la vite chinuite, înghesuite în boxe, la lumină artificială şi înfundate cu hormoni de creştere şi cu antibiotice şi furajate cu amestecuri incerte, precum cele din fermele care sînt conforme cu „normele UE“. 

Totuşi, prin nesfârşita repetare şi mistificare pe toate canalele mass-media, reclama a ajuns să anihileze gândirea independentă a multora, astfel că destui oameni se lasă gândiţi şi sînt în stare să mănânce foarte liniştiţi amestecuri chimice industriale numite impropriu brânză (un cauciuc sărat cu mult cheag sau cocteiluri de săruri de topire şi alte chimicale), iaurt (în a cărui reţetă sînt prezenţi laptele praf sau laptele pasteurizat cu amestec de E-uri) etc. Toţi cetăţenii sînt cumplit de speriaţi de microbi şi de viruşi închipuiţi precum cel al gripei aviare, dar mai nimeni nu este îngrijorat de nocivitatea tratamentelor termice sau cu radiaţii, de prelucrările tehnologice care compromit în mare măsură calităţile laptelui brut sau de aditivii chimici toxici. 

În acest timp, pieţele sînt închise rând pe rând, iar ţăranii, micii producători (numiţi acum, cu un termen de-a dreptul batjocoritor, fermieri), urâţi de moarte de agenţii globalizării, sînt pe toate căile ruinaţi şi împiedicaţi să îşi distribuie produsele lactate şi brânzeturile proaspete şi de calitate, preparate în casă, fără atâtea chimicale şi procese tehnologice mirobolante.

CÂTEVA INFORMAŢII IMPORTANTE DESPRE PASTEURIZARE

În procesarea comercială UHT a laptelui crud, acesta este mai întâi preîncălzit la 80-90 de grade Celsius, apoi supus încălzirii directe sau indirecte. În metoda directă, laptele este injectat cu abur fierbinte sau este el însuşi pulverizat în abur. Aceasta ridică temperatura laptelui imediat, dar îl şi diluează. Apa suplimentară este îndepărtată când laptele este răcit într-un recipient vidat. Încălzirea indirectă presupune aducerea laptelui în contact cu suprafeţe metalice care au fost încălzite cu abur. 

ULTRA-PASTEURIZAREA DISTRUGE PROTEINELE DIN LAPTE

Prelucrarea UHT sau ultra-pasteurizarea este un proces extrem de dăunător pentru fragilele componente ale laptelui. După Leo Dexter, microbiolog şi fermier în Austin, Texas, proteinele din lapte sînt molecule complexe (cu structură 3D şi cu ramificaţii tridimensionale) care în mod normal sînt descompuse şi digerate de către organismul uman cu ajutorul unor enzime speciale ce se ataşează la aceste ramificaţii. Aplicarea unor tratamente termice extreme, fie şi de scurtă durată, aplatizează efectiv moleculele, astfel încât enzimele speciale nu îşi mai pot îndeplini corespunzător sarcina. Chiar şi simpla încălzire la peste 45 de grade Celsius denaturează proteinele.. . Dacă proteinele din lapte pătrund în fluxul sangvin nedescompuse, corpul le percepe ca pe nişte proteine străine şi răspunde imediat prin mărirea reacţiei imunitare şi respingerea lor. Aceasta înseamnă un sistem imunitar în mod cronic super-stresat şi mult mai puţină energie disponibilă pentru creştere şi reconstrucţie. Trebuie să adăugm că vitaminele, enzimele şi bacteriile lactice sînt şi ele parţial distruse în procesul pasteurizării.

Savanţii din Australia sînt în avangarda cercetării efectelor tehnologiei UHT. Un studiu din 2002 demonstrează că procesarea UHT şi depozitarea care-i urmează cauzează mai multe schimbări care afectează termenul de valabilitate al laptelui UHT. Aceste schimbări includ: denaturarea proteinei din zer, interacţiuni proteină-proteină, interacţiuni lactoză-proteină, izomerizarea lactozei, reacţia Maillard (reacţie chimică între un aminoacid şi un zahar reducător, care se desfăşoară la căldură, vezi http://en.wikipedia .org/wiki/ Maillard_ reaction) care dă mirosul de ars, formarea compusului sulfidril, formarea de carbonil şi alţi compuşi producători de mirosuri, precum şi formarea de substanţe insolubile.

După autorii Data şi Deeth, aceste schimbări reduc calitatea şi limitează viaţa de raft a laptelui UHT prin apariţia de mirosuri străine, separarea grăsimilor şi sedimentare, chiar dacă laptele rămâne „comercial stabil“.  În timpul procesului de încălzire, compusul sulfidril induce o puternică aromă străină apropiată celei de varză laptelui UHT, care este cel mai uşor de observat imediat după încălzire. Compusul disipă în timpul depozitării, iar în curs de o lună de la tratare, laptele prelucrat UHT începe să se deterioreze, să capete un gust amărui şi ulterior să devină vâscos. Acest fapt ar putea să pară ciudat, mai cu seamă că aceste mirosuri străine par să nu fie observate de cumpărători. Aceasta ne conduce la întrebarea dacă nu cumva laptelui UHT îi sînt adăugate chimicale şi arome artificiale. Chiar dacă fenomenul se produce, nu există nici o obligaţie legală a producătorilor de a menţiona pe etichetă aceşti aditivi, pentru că „este un standard industrial“. 

AMBALAJE NOCIVE
Dar nu numai procesarea UHT creează probleme de palatabilitate şi prezintă posibile riscuri pentru sănătate, ci şi ambalajele, atât cutiile aseptice, cât şi containerele de plastic. Cele din urmă fac ca ftalaţii şi alţi compuşi chimici care produc tulburări endocrine să se strecoare în lapte. Într-un studiu recent, publicat în Journal of Agricultural and Food Chemistry, cercetătorii au măsurat prezenţa nonilfenolului (NP), a bisfenolului A (BPA) şi a bisfenolului A diglicidil eter (BADGE) în două sortimente de lapte UHT comercializate în ambalaje tetra-brik. Laptele din toate cutiile conţinea substanţe endocrin-perturbato are provenind din plasticul containerelor. Umplerea cutiilor cu lapte fierbinte este o „reţetă“ pentru eliberarea de ftalaţi sau substanţe similare. Nivelul acestor substanţe nu atingea nivelul maxim admis de lege, dar comentariul ce încheie studiul este pesimist: „... impactul pe care-l au aceşti compuşi asupra organismului uman trebuie studiat mai departe, mai ales cu privire la acumularea, degradarea acestor substanţe şi efectele nocive posibile asupra sistemului endocrin.“

BACTERIILE AU DEVENIT MAI REZISTENTE
În toamna lui 2004, un inspector specializat în produse lactate din SUA a dezvăluit că FDA (Food and Drug Administration – Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor) a convocat o conferinţă naţională cu departamentele din 50 de state. Se punea problema ridicării temperaturii de pasteurizare. Motivul: multe microorganisme au devenit rezistente la temperatură şi supravieţuiesc pasteurizării. Bacteria paratuberculozei este un astfel de exemplu. Maladia lui Johne pare să fie endemică în produsele lactate şi multe cutii de lapte pasteurizat răspund acum pozitiv la testul de prezenţă a bacteriei lui Johne. Sporii B. Cereus şi ai botulismului supravieţuiesc şi ei, ca şi cei ai protozoarelor parazite.

IAURT DE CASĂ
Putem produce în condiţii casnice, folosind lapte nefiert procurat de la un producător de încredere, un iaurt bun, cu o textură fermă, recurgând de exemplu culturi de bacterii lactice bulgăreşti sau pur şi simplu lăsând laptele nefiert la prins, într-o ulcică de lut. Până şi laptele pasteurizat permite obţinerea unui iaurt acceptabil. Nu încercaţi să faceţi acelaşi lucru cu lapte UHT... Noi am încercat şi a ieşit ceva de o consistenţă îndoielnică, apoasă şi neispititoare, care a sfârşit la toaletă. Câtă vreme laptele ultrapasteurizat sau UHT nu susţine viaţa microbiană, este mai mult decât improbabil ca el să poată susţine în mod adecvat viaţa umană. Multe surse afirmă tot mai susţinut că cea mai bună cale de a mări durabilitatea laptelui este procesul fermentaţiei, care ar trebui reexaminat ca o alternativă mult mai bună.

CÂTEVA SCURTE RECOMANDĂRI PRIVITOARE LA PRODUSELE LACTATE
* Laptele, dacă îl consumăm, se recomandă să fie nefiert. Dar, se ştie totodată, laptele este produsul nr.1 în lume la crearea de mucus.
* Toate produsele lactate din comerţ sînt obţinute din lapte pasteurizat la temperatura de 80-90 grade Celsius, dacă nu cumva la peste 100 de grade, cum este cazul pentru metoda UHT (Ultra High Temperature) .

* În procesul de fabricare al anumitor brînzeturi „speciale“, se adaugă conservanţi –  polifosfaţi, nitriţi – periculoşi pentru sănătate. Fosfaţii inhibă absorbţia calciului, iar nitraţii blochează enzimele digestive prin transformarea lor în nitriţi, care sînt cancerigeni.
* Laptele praf şi laptele condensat sînt şi mai dăunătoare decât laptele pasteurizat, deoarece sînt complet denaturate.
* Produsele lactate cele mai recomandate sînt brînza dulce, laptele bătut, iaurtul, zerul.
* Brînza dulce este superioară caşului şi urdei prin faptul că se încheagă prin acrirea naturală a laptelui, pe cînd celelalte se încheagă artificial, cu cheag animal sau chimic.
* Caşul este mai valoros decît urda, întrucît ultima este supusă la un tratament termic în plus faţă de caş.
* Smîntîna este mai valoroasă decît frişca, datorită acidului lactic şi bacteriilor lactice pe care le conţine.
* Laptele prins este mai uşor digerabil decît laptele crud. Conţine „lactobacillus acidophillus“; acest acid lactic împiedică dezvoltarea bacteriilor de putrefacţie în intestinul gros.
* Zerul conţine acid orotic (vit. B 13) care fixează magneziul la nivel celular şi creşte valoarea energetică a celulelor muşchiului inimii, mărind rezistenţa la efort şi stres. Proteinele din zer scad colesterolul, stimulează imunitatea, reglează greutatea, combat anemia, au efect depurativ.
* La copilul mic exista o enzimă stomacală – presura – care la copilul mare şi la adult este înlocuită cu o enzimă pancreatică-chimotripsina. Presura este direct răspunzătoare de digestia laptelui, de aceea dupa vîrsta de 3 ani, laptele se administrează cu prudenţă.
* Laptele este bine să fie consumat singur sub formă de brînză dulce, iaurt, lapte bătut, acestea fiind cel mai puţin dăunătoare.
* Trebuie evitate pe cât posibil sau limitat consumul de brînzeturi topite şi fermentate (şvaiter, trapist), care pot conţine culturi de bacterii nespecifice intestinale şi pot produce disbacterioze.
* Se recomandă înlocuirea laptelui de vacă cu cel de capră, care are o compoziţie mult mai apropiată de laptele uman. Ca şi compoziţie, cel mai asemănător laptelui uman este... cel de măgăriţă!

UNELE ARGUMENTE ÎMPOTRIVA CONSUMULUI DE LAPTE

* Laptele integral conţine multe grăsimi (majoritatea saturate - deci dăunătoare) şi 20% proteine. Un pahar de lapte conţine aceeaşi cantitate de colesterol ca o friptură de 100 g.
* Laptele degresat conţine 2% grăsimi, dar lactoza şi proteinele greu digerabile formează un coagul dens alcătuit din cazeină ca şi în cazul laptelui integral.
* Organismul uman pierde calciu încercînd să metabolizeze excesul de proteine adus de lapte şi derivatele sale. Aşadar, în loc să protejeze de osteoporoză, consumul zilnic de produse lactate determină demineralizarea oaselor.
* Laptele de vacă are 120 mg calciu /100g. Laptele de mamă are 33 mg calciu /100g-
* Laptele de vacă are şi 97mg fosfor / 100g, faţă de laptele de mamă care are doar 18 mg fosfor/100g. În cazul laptelui de mamă, raportul calciu/fosfor este 2:1, iar în cazul laptelui de vacă raportul calciu /fosfor este1:2.
* Alimentele cu raport calciu /fosfor 2:1 reprezintă sursele de calciu cele mai sigure şi perfect sănătoase pentru organismul uman.
* În afara de excesul de fosfor raportat la calciu din laptele de vacă, acesta are şi o cantitate de 3 ori mai mare de sodiu decât laptele de mamă.
* Organismul feminin este clădit să secrete lapte, nu să-l primească.
* Conţinînd hormoni, consumat în cantităţi excesive, laptele de vacă dezechilibrează atât sistemul endocrin al femeii, cât şi pe cel al bărbatului.
* Hormonii din laptele de vacă sînt vehicule ce transmit hipofizei viţelului informaţii specifice acestei specii. Informaţia de creştere şi dezvoltare se adresează viţelului, care la 6 luni atinge 300 kg. La copilul alimentat cu lapte de vacă, acesta atingând la aceeaşi vîrstă de 6 luni doar 7-8 kg, se perturbă mecanismele sistemului hormonal şi apar dereglări de natură fiziologică: irascibilitate, dureri de abdomen şi cap, diaree, gaze. Organismul uman se adaptează la această situaţie, dar poate ajunge să sufere dereglări ale altor funcţii. Pericolul constă nu atât în cantitatea absorbită, ci în informaţia pe care o poartă.
* Laptele este parţial responsabil de producerea alergiilor, deoarece în procesul de digerare al laptelui se pun în libertate 100 de alergeni.

ÎNLOCUITORI VEGETALI AI LAPTELUI ANIMAL
Laptele animalelor se poate înlocui cu un „lapte“ vegetal, care se poate prepara din:
- tărîţe de cereale –  250g/1 litru apă –  conţine multe vitamine din grupul B
- „lapte“ din germeni de cereale
- cereale înmuiate
- „lapte“ din boabe de soia, în măsura în care puteţi fi siguri că soia nu este modificată genetic  
Toate se pot aromatiza cu scorţişoară, vanilie, etc.

SURSE ALTERNATIVE, SĂNĂTOASE DE CALCIU
- nuci, curmale, smochine, pătrunjel, orice vegetale cu frunze verzi (la urma urmei, vacile îşi iau calciul din ierburi)
- mustul de struguri este la fel de bogat în substanţe nutritive ca şi laptele matern.

Farmacist Gabriela Ciobanu
( Dana, mersi pentru articol )

Ciuperci fripte

marți, 10 noiembrie 2009

 

Intotdeauna mi-au placut ciupercile fripte, dar cel mai mult...ciupercile fripte pe tabla. Imi place zeama pe care o lasa acestea...si mai imi plac cu maioneza light sau telemea rasa. Nu le consider garnitura, ci un fel principal la o masa, o friptura vegetala fripta, asa cum este considerata lintea.

Le frig mai intai cu palaria in jos si apoi le intorc ca sa isi lase zeama in interior...

 

 

Sunt gustoase, satioase si foarte sanatoase. Bogate in apa...sunt dietetice si recomandate in orice regim de slabire, consumate ca atare sau umplute cu orice ne place.

Si adevarul va va elibera...

vineri, 6 noiembrie 2009

Microbiologul roman VANIA ATUDOREI spune din interior adevarul despre MAFIA INDUSTRIEI FARMACEUTICE si despre MINCIUNA GRIPEI PORCINE

Va invit sa cititi aici despre interesele companiilor farmaceutice si despre isteria gripei porcine.

Supa cu galuste

joi, 5 noiembrie 2009

 

E printre preferate...deoarece imi plac foarte mult galustele din gris. Consum galuste in supe, dar si in lapte in loc de paste, orez...asa cu vanilie sau scortisoara...yami, atat de mult imi plac! Dar sa nu provoc ploaia  :)...sa trec la reteta si varianta asta cu supa.

Pentru supa:

1 ceapa, 2 morcovi, radacina pastarnac si patrunjel, 1 telina

(eu pun si tulpina telinei la fiert, iar daca am ardei gras pun si 2 jumatati de ardei, da gust bun)

1-2 cuburi de delikat

2-3 l apa, sare daca mai e nevoie

marar si/sau patrunjel

Pentru galuste:

2 oua ( intotdeauna proaspete si la temperatura camerei, pt reusita)

gris in functie de cum se invarteste farfuria

1 vf lingurita de bicarbonat si 1 vf cutit de sare

2-3 l apa pentru fiert galustele, nu trebuie inghesuite, iar ca sa aiba loc sa infloreasca bine...alegem o cratita sau oala cu gura larga

Dupa ce fierbem zarzavatul in 2-3 l apa, il scoatem afara si strecuram supa intr-o alta oala. Pe aceasta o punem din nou la foc cu 1-2 cubulete de delikat si ne apucam de galuste.

Luam un castron de portelan, ceramica, faianta...nu de plastic, si il asezam pe un prosop de bucatarie. Spargem ouale, le batem cu furculita, adaugam sarea, apoi grisul si vf-ul de bicarbonat. Nu tinem cu mana castronul, adaugam gris pana ce castronul incepe sa se invarteasca, asta inseamna ca este suficient gris.

Sa avem o cratita larga cu apa in clocot pe foc ca sa punem galustele la fiert. Luam grisul cu lingurita inmuiata de fiecare data in apa clocotita si formam galustele. in acest timp dam focul la minim...cand am terminat de pus galustele la fiert, le stropim putin cu apa rece si acoperim cu capac. mai stropim dupa 10-15 minute inca o data si ele incep sa infloreasca de n-ai treaba!

Cand sunt gata...arata ca niste bulgari pufosi, scoatem cu o spumiera si incercam cu furculita daca sunt moi

Punem galustele peste supa, usor... si apoi adaugam verdeata. Acoperim cu capac si gataaaa!!!

Cu reteta asta n-am dat gres niciodata, galustele sunt formidabile!

 

Ce supa gustoasa !

De ce sa renuntam la teflon

miercuri, 4 noiembrie 2009

 

Dintre toate tipurile de tigai folosite astazi in bucatariile noastre,
cele mai practice ni se par a fi cele de teflon - pentru ca ele au un
strat antiaderent care impiedica mancarea sa se lipeasca de ele. Insa
acest avantaj aduce cu sine un mare minus - tigaile sunt toxice.
Intr-un interval de 2 pana la 5 minute deasupra focului, stratul
protector de teflon de pe o tigaie se descompune, emanand substante
toxice care sunt puse de mult in stransa legatura cu boli cum ar fi
cancerul, dar si alte afectiuni.

 

Una din substantele toxice din componenta teflonului se numeste
ammonium perfluorooctanoate, si este cunoscuta sub denumirea de C-8.
Aceasta substanta se mai gaseste si in alte produse, sub denumirea de
teflon sau nu: in varul lavabil cu teflon, in detergentul de rufe care
nu lasa petele sa adere la tesatura, in materialele care nu lasa
murdaria sa adere la tesatuta.
Substantele toxice din componenta teflonului sunt absorbite in
organism in 3 moduri - prin inhalare, prin piele si prin ingerare o
data cu mancarea gatita in vasul de teflon. Cel mai grav la ora
actuala este faptul ca din ce in ce mai multe vase si ustensile pentru
gatit sunt acoperite de teflon.

Pentru ca firmele producatoare de vase din teflon aduc in fata numai
avantajele, iata o lista de motive pentru renuntarea la teflon:
1. Vasele de teflon sunt scumpe si se strica repede. Chiar
si intretinute corect, isi modifica forma in timp de la
caldura.
2. Vasele de teflon se zgarie.
3. Mancarea gatita la cuptor nu se prinde te tigaie, din
orice material ar fi aceasta.
4. In cazul aluaturilor gatite la cuptor (prajituri etc),
orice vas pregatit corespunzator (uns cu margarina/tapetat
cu faina etc) face fata “provocarii” in mod admirabil.
5. Exista pe piata si alte tipuri de vase de gatit decat
cele de teflon.
Alternative la tigaia de teflon (in ordinea crescatoare a toxicitatii):
1. Vasele de yena/sticla. Sticla nu se descompune in nici
un mod la gatit.
2. Vasele de fonta. Ikea - vasele Senior - tigaie pentru prajit la 150
de lei.
3. Vasele de otel inoxidabil.
4. Vasele de aluminiu - desi si aluminiul se descompune si
poate cauza probleme in aceeasi arie - cancer, tumori etc,
este de preferat in fata teflonului.

Nu alegeti in bucataria, in casa si in viata dumneavoastra substante
care sunt descoperite recent. Preferati-le pe cele care au fost langa
om sau in natura de zeci de mii de ani, si ale caror efecte sunt bine
cunoscute.

Articole despre toxicitatea
teflonului:
http://www.viviente.com/2006/01/toxic_teflon_nonstick_will_mak.html
http://tuberose.com/Teflon.html
http://www.loe.org/shows/segments.htm?programID=06-P13-00001&segmentID=1

sursa: yahoomail ( Mersi Dana!)

Salata de sfecla rosie

marți, 3 noiembrie 2009

O banala salata de sfecla...dar gustoasa si foarte sanatoasa!

Pt 2 borcane:   

4 sfecle potrivite ca marime

1/2 lingurita sare, ulei masline, otet si 150 ml apa

Dupa circa 1 h si 30 min se coace sfecla in cuptor, pe hartie de copt!

Se curata de coaja, se taie feliute sau cubulete si se aseaza in borcane...se face dressing-ul din 150 ml apa, putin ulei, sare si otet si se arunca peste sfecla. inchidem  borcanele si agitam ca sa patrunda bine sosul printre feliutele de sfecla...le pastram la frigider cat dorim.

 Este salata mea favorita de iarna !

 

Sfecla rosie contine in primul rand potasiu si acid folic (Vitamina B9) cu ajutor in reglarea tensiunii arteriale si protectie cardiaca. Acidul folic este foarte util si necesar si in alimentatia gravidelor scazand semnificativ riscul aparitiilor malformatiilor congenitale.

Despre sfecla va mai pot spune ca isi pastreaza proprietatile indiferent de modul de gatire. Sfecla rosie... calorii – nu va faceti probleme – nu va veti ingrasa mancand sfecla!

Chiar daca este dulce sfecla rosie are putine calorii – 40 de calorii la o jumatate de cana.

 

Sucul de sfecla rosie are foarte multe vitamine, imbunatateste metabolismul, combate anemia si are efect de detoxifiere a ficatului ajutandu-l să distrugă grăsimile depozitate. In sfecla rosie se gaseste o combinatie unica de sodiu si calciu (10:1), ceea ce contribuie la dizolvarea calciului si eliminarea excesului lui din organism. Sfecla roşie are un intens efect de energizare şi de remineralizare a organismului avand in vedere ca are foarte multe glucide, oligoelemente (magneziu, fosfor, potasiu, fier) şi vitamine (A, B, C şi PP).

Sfecla (cantitate: 1/2 cana) are putine calorii (40), 0 colesterol, 65 mg sodiu, 0.2 g grasimi, 1 g proteine, 8 g carbohidrati, 1.7 g fibra.